Imobiliare

Romania, printre cele mai cautate destinatii din lume in 2020

Romania, o tara deosebit de frumoasa!

Dincolo de toate problemele, rautatile si resentimentele, trebuie sa admitem faptul ca traim intr-o tara deosebit de frumoasa!

Sunt atat de multe peisaje pitoresti, atractii turistice naturale unice si obiective cum nu mai gasesti in alta parte…

Asa ca, va propun sa ne mandrim in primul rand cu faptul ca suntem turisti in propria noastra tara si ca avem si aici o multime de locuri de vizitat!

 

Avem o tara frumoasa care merita descoperita.

Avem multe locuri interesante, unele uitate de vreme, altele numai de unii stiute.

Romania este o tara a contrastelor, plina de surprize, traditii si nenumarate locuri de vizitat, care-ti taie rasuflarea si lasa impresii de neuitat in mintea celor care o viziteaza.

Nu este la fel de cunoscuta ca alte tari europene, dar asta nu inseamna ca este o parte nesemnificativa a lumii.

Este o tara bogata din punct de vedere cultural si detine o semnificatie istorica de care multi oameni nu sunt constienti.

 

Romania poate fi considerata cea mai frumoasa tara din Europa.

Sustine celebra publicatie americana The Huffington Post.

Potentialul turistic al tarii noastre a fost elogiat intr-un articol publicat, sambata, de jurnalista Patti Morrow.

Blogger, fotograf si jurnalist specializat in calatorii, s-a declarat impresionata, printre altele, de Transfagarasan, arhitectura cosmopolita din Bucuresti, bisericile fortificate din Transilvania si de castelele Bran si Peles.

 

Romania, printre cele mai cautate destinatii din lume in 2020.

Romania se afla printre cele mai cautate destinatii din lume in 2020, potrivit unui clasament efectuat de Airbnb in baza datelor privind rezervarile deja facute.

Tara noastra ocupa locul 5:

1. Milwaukee, statul Wisconsin, Statele Unite ale Americii;
2. Bilbao, Spania;
3. Buriram, Thailanda;
4. Sunbury, Victoria, Australia;
5. Romania.

Iata ce noteaza Airbnb despre tara noastra:

”Romania, cu dealurile sale minunate si vechile sate de aici, este destinatia perfecta pentru oricine vrea sa iasa o vreme din rutina zilnica.

 

    In aceasta tara sunt cele mai intinse paduri virgine din Europa si potrivit Indexului de Performanta a Mediului din 2018, este pe locul 15 in lume in ceea ce priveste vitalitatea ecosistemului”.

 

20/12/2019 / de / în
Vrei sa vinzi o proprietate imobiliara?

Mulți vânzători de proprietăți cred în urmatoarele mituri :

1: Întotdeauna câștigi bani când îți vinzi casa:

Desigur, proprietatile imobiliare se apreciază în timp.

Cu toate acestea, piața imobiliară trece prin cicluri în care prețurile cresc rapid, în care prețurile se echilibrează sau scad.

În concluzie , vânzarea proprietății dvs. pentru mai mult decât ați plătit pentru ea nu este neapărat o certitudine , iar rentabilitatea investiției dvs. poate varia foarte mult prin cartier , calitatea clădirii , vecini , agement in zonă, etc.

2: Cere un preț mare să ai de unde scade sau scoate un profit considerabil!

Mulți vânzători îmi spun :

“Vreau să cer un preț de listare foarte mare pentru că nu știi niciodată dacă există un cumpărător dispus să-mi plătească prețul!”

Dacă începi listarea ofertei cu un preț mare “aspirațional” vei coborî cu picioarele pe pământ când îți dai seama că proprietatea ta cu prețul fantezist nu se va vinde!

3: Listare Supraevaluata:

În cazul în care oferta de listare a proprietății dvs este supraevaluată , aveți posibilitatea să scădeți prețul mai târziu.

Există studii istorice care demonstrează că proprietățile care au fost reduse la preț, ajung să se vândă mai puțin decât cele care sunt evaluate corect atunci când sunt listate pe piață.

Mulți cumpărători care văd proprietăți online, cu reduceri multiple de prețuri, nu se limitează la ele deoarece consideră că există ceva în neregulă cu ele , au vreo problemă , iar dacă se decid prin absurd să facă o ofertă, acesta este adesea mult sub ultimul preț cerut.

4:Listarea ofertei cu prețul scăzut:

Nu înseamnă că veți câștiga mai mulți bani.

Vânzătorii sunt adesea ezitanți să listeze casele lor sub valoarea de piață.

Cu toate acestea, am văzut această strategie plătită bine de mai multe ori.

Un exemplu a fost un apartament în Piața Victoriei.

Oferta a fost sub prețul pieței. Au existat oferte concurente multiple, încât apartamentul a fost vândut pentru o valoare de piață ceva mai mare.

 

 “Cel mai bun moment pentru a cumpara o casa este intotdeauna acum cinci ani”. – Ray Brown

 

 

Vrei sa vinzi o proprietate imobiliara5: Adăugarea costului renovărilor la prețul de listare.

Adevărul este că veți vedea o anumită rentabilitate a investițiilor dvs. de renovare, de obicei, veți recupera rar întreaga sumă.

De asemenea, rețineți că, dacă renovările sunt foarte personalizate, atunci acestea pot avea un impact negativ asupra potențialilor cumpărători!

6: Listezi o proprietate folosind o apreciere/evaluare din trecut:

Ca o dovadă a valorii proprietății tale.

Ca si exemplu : ” Apartamentul meu in 2008 valora 350.000 euro” Adevărul este că majoritatea creditorilor ipotecari și evaluatori ( inclusiv cei internaționali) nu acceptă evaluări care au o vechime mai mare de 60 -90 de zile.

Prețul corect se bazează pe datele din contract , cartier , cladire , și pe cele care au fost recent vândute în aceeași zonă!

7: Daca vrei sa vinzi o proprietate imobiliara, 

    Brokerul – agentul vă poate ajuta  sau încurca prin supraofertarea proprietatății pentru a încasa un comision mai mare.

Deși este adevărat că, comisionul unui broker se bazează pe prețul de vânzare, cei foarte experimentați nu vor recomanda supraofertarea.

Ei nu vor să investească mulți bani în marketing și timpul lor doar pentru a nu-ți vinde proprietatea, ci în termen scurt și cu strategie bună de marketing să încheie cu succes tranzacția.

Se întâmplă destul de des în piață, ca borkerii foarte competitivi ( sa le spunem așa ) se vă propună un preț de listă mare pentru a prelua oferta în portofoliu , deoarece se tem că pierd la concurență!

Te-ai hotărât?  Vrei sa vinzi o proprietate imobiliara?

Acestea fiind spuse alege un broker-agent, pe baza nivelului de experiență și de expertiză nu pe baza acceptării prețului oferit de dvs sau propus de el!

Daca te-am convins scrie-mi un mesaj prin pagina de contact !

20/12/2019 / de / în
Lege noua imobiliara, reguli noi pentru dezvoltatorii imobiliari

Reguli noi pentru dezvoltatorii imobiliari

Parlamentarii vor să înființeze o autoritate națională pentru locuințe, care să țină evidența tuturor proiectelor imobiliare și să aplice amenzi în cazul în care dezvoltatorii imobiliari nu respectă normele.

Noua instituție va pleca de la actuala Agenție Națională pentru Locuințe, care se va dezvolta și va crea toate mecanismele procedurale astfel încât niciun cumpărător de locuință din România să nu mai fie păcălit de vreun dezvoltator.

Autoritatea va funcționa după o lege nouă, Legea privind cerințele fundamentale aplicabile dezvoltatorilor imobiliari și construcțiilor din cadrul dezvoltărilor imobiliare, al cărei proiect a fost pus în dezbatere publică la Senat.

Noua lege imobiliara, prevede ca orice dezvoltare imobiliară, adică orice ansamblu de locuințe format din construcția a cel puțin o clădire de minim 6 locuințe individuale și cu o amprentă la sol de minim 500 metri, să fie înregistrată la noua autoritate, după ce dezvoltatorul trimite toate datele societății, planurile de dezvoltare imobiliară, aprobările obținute sau în curs de obținere, istoricul firmei, ș.a.

Abia după obținerea acestei înregistrări la Autoritatea pentru Locuințe, dezvoltatorul va avea voie să își facă publicitate privind vânzarea locuințelor, ofertele acestuia fiind publice doar după această etapă.

Sunt considerate, conform proiectului, tehnici de vânzare agresive, următoarele activități:

a) Oferirea de informații cu privire la dimensiune, specificații sau alte detalii ale locuinței care pot induce în eroare

b) Oferirea de stimulente financiare în schimbul unor decizii imediate

c) Sugerarea unei creșteri viitoare de preț.

Cumpărătorii vor avea la dispoziție, de la dezvoltator, în momentul rezervării locuinței, următoarele acte:

– Planurile de proiectare aprobate, cu toate specificațiile

– Calendarul etapelor de finalizare a proiectului, cu toate prevederile privind apa, salubrizarea și electricitatea.

Art. 21 – Un dezvoltator nu poate pretinde sau accepta o sumă mai mare de 10% din costul apartamentului, parcelei sau clădirii, după caz, ca plată în avans sau o taxă de rezervare, din partea unui cumpărător, fără a încheia în prealabil o promisiune de vânzare, înscris autentic, cu o astfel de persoană și fără să autentifice acel antecontract de vânzare, în temeiul oricărei legi care este în vigoare la acel moment.

Dacă dezvoltatorul nu respectă prevederile înțelegerii prealabile, a promisiunii de vânzare sau a contractului de vânzare-cumpărare, cumpărătorul are dreptul de a solicita rambursarea sumei achitate, împreună cu dobânda legală și despăgubiri de la 10% la 20%, în funcție de încălcarea normelor.

Autoritatea pentru Locuințe va fi obligată să verifice reclamațiile și să anuleze înregistrarea firmelor care nu își respectă contractele, sau să aplice amenzi în cazurile prevăzute de noua lege. Proiectul legislativ va fi dezbătut mai întâi la Senat, apoi în plenul Camerei Deputaților, care va fi forul decizional.

“Majoritatea locuintelor evaluate la peste 250 000 $ au o biblioteca, asta ar trebui sa iti spuna ceva.”

20/12/2019 / de / în
Vanzare proprietate cu mai multi proprietari

  Vanzare proprietate cu mai multi proprietari

Daca vrei sa vinzi o proprietate si nu esti singurul ei proprietar, inseamna ca trebuie sa ai acordul celeilalte persoane, sau celorlalte persoane.

Fie ca este vorba de doi sau chiar mai multi proprietari, vanzarea imobilului nu poate avea loc fara acordul unuia dintre ei.

In acest articol iti punem la dispozitie informatiile necesare daca vrei sa vinzi o locuinta unde sunteti doi sau mai multi proprietari.

 Vanzare cand toti proprietarii sunt de acord

Vanzare proprietate cu mai multi proprietari

 

Procesul implica in principal pregatirea actelor necesare pentru vanzarea apartamentului.

Asadar, indiferent de numarul de proprietari, actele imobilului trebuie sa fie in regula pentru a putea face tranzactia.

Diferenta este ca la notar, atat pentru semnarea antecontractului, cat si pentru a contractului de vanzare-cumparare, vor trebui sa fie prezenti toti proprietarii apartamentului pentru a semna.

Acte necesare pentru semnarea antecontractului la notar:
buletinul
actul de proprietate al imobilului
extras de carte funciara pentru informare

Acte necesare pntru semnarea contractului de vanzare-cumparare:
buletin
actul de proprietate
certificatul de atestare fiscala
cadastru si intabulare
extrasul de carte funciara
certificat de performanta energetica
adeverinta eliberata de asociatia de proprietari sau locatari pentru a face dovada ca esti la zi cu platile

De retinut, eliberarea actelor:

  1. Certificatul fiscal se elibereaza fiecarui proprietar in parte, potrivit cu cota-parte indiviza a acestuia.
  2. Asadar, in ziua semnarii la notar, fiecare proprietar va trebui sa prezinte certificatul de atestare fiscala pentru cota detinuta.
  3. Apartamentul trebuie sa fie lipsit de datorii la intretinere, altfel nu poate fi vandut, chiar daca a existat in prealabil o intelegere intre voi, proprietarii si cumparator (care a acceptat sa preia datoriile).  Acest lucru nu este valabil in fata notarului.
  4. Daca tu sau coproprietarul/i imobilului va aflati in strainatate, puteti realiza o procura prin care sa imputerniciti o alta persoana sa se prezinte la notar si sa incheie procesul de vanzare; persoana delegata se numeste mandatar.
  5. Toti proprietarii trebuie sa ofere procura.
  6. Daca unul dintre coproprietari se afla in strainatate poate realiza procura la consulat, fara a trebui asadar sa paraseasca tara in care se afla.
  7. In cazul in care este in Romania, va realiza procura la notariat;

Vanzarea cand unul dintre proprietari nu este de acord

 

Vanzare proprietate cu mai multi proprietari unul nu este de acord

 

Vanzarea unei locuinte nu poate fi realizata de catre un coproprietar, daca nu este de acord si celalalt.

El poate vinde doar cota-parte pe care o detine si sa il instiinteze pe cumparator.

Desigur, in cazul unui apartament, nimeni nu va dori sa imparta locuinta cu un strain.

Cu toate acestea, ce solutii sunt pentru ca tranzactia sa aiba loc?

Ieșirea din indiviziune

Indiviziunea inseamna dreptul de proprietate pe care mai multe persoane il au in acelasi timp, fiecare cu o cota-parte, dar fara ca delimitarile sa existe in mod fizic – altfel spus, in cazul unui apartament nu va exista o delimitare, un gard intre camere.
De regula, indiviziunea apare ca urmare a unei mosteniri, ca de exemplu parintii au lasat copiilor o casa, un teren sau un apartament.

Pentru a iesi din starea de indiviziune, modalitatea simpla este sa se realizeze un partaj voluntar asupra bunurilor in mod amiabil, la notar (evitandu-se astfel instanta judecatoreasca care implica costuri cu mult mai mari si consum de timp).

  •   partajul voluntar inseamna impartirea bunului de comun acord, conditia este ca toate persoanele implicate sa se prezinte la notar si sa fie de acord cu modul de impartire al bunului. Astfel, fiecare devine proprietar exclusiv al acelor bunuri.
  •   partajul notarial se poate realiza si prin oferirea unei sume de bani (sulta) celuilalt coproprietar sau, dupa caz, celorlalti coproprietari, care sa compenseze asadar partea acestuia, aspect detaliat in continuare.

Cumpararea partii celuilalt

O metoda simpla de intelegere intre coproprietari este realizarea partajului pe cale amiabila, la notar.

Aceasta este modalitatea prin care poate inceta proprietatea comuna a bunurilor.

De exemplu, in cazul a doi frati, unul dintre ei va ramane proprietar deplin al apartamentului, cu posibilitatea ca ulterior sa-l vanda, daca ii va plati fratelui o sulta – suma care i se cuvine acestuia pentru partea lui.

  • sulta este asadar suma de bani compensatorie pe care unul dintre proprietari se angajeaza sa o plateasca celuilalt, lucru care se intampla in cadrul unui proces de partaj.
  • de preferat este ca partajul sa aiba loc pe cale amiabila, la notar si nu in instanta judecatoreasca, pentru a evita cheltuieli mari de ambele parti si foarte mult timp consumat.

Vanzarea apartamentului in urma unui divort

 

Vanzarea apartamentului in urma unui divort

 

Cand sotii divorteaza ei devin coproprietari in devalmasie asupra bunurilor.

Este cazul sotilor care nu au optat inainte de casatorie pentru un contract prenuptial, adica sa stabileasca de la inceput cum vor fi impartite bunurile in cazul unui divort.

  • divortul face ca sotii sa fie coproprietari asupra a ceea a ce au dobandit in timpul casatoriei, prin urmare, cu ajutorul partajului ei isi pot imparti bunurile.
  • nu vor intra la partaj bunurile dobandite inainte de casatorie.
  • apartamentul dobandit in timpul casatoriei de catre amandoi sotii va putea ramane la unul dintre ei, acesta despagubindu-l pe celalalt cu o suma de bani (sulta).
  • care este sulta care trebuie platita in cazul unui apartament aflat in credit ipotecar?
  • din valoarea imobilului se scade soldul (restul de plata pentru creditul de la banca) si rezulta valoarea neta a imobilului.
  • valoarea neta a imobilului se imparte la doi si rezulta suma pe care sotul care ramane cu proprietatea trebuie sa o plateasca drept compensatie celuilalt.
  • partajul intre soti poate fi realizat pe cale amiabila la notar sau in instanta judecatoreasca (este mai costisitor).
  • o alta modalitate este ca sotii sa vanda apartamentul pe care l-au achizitionat impreuna si sa imparta banii in mod egal.
  • la finalizarea partajului, bunurile pe care le-a primit fiecare dintre soti devin bunuri proprii.
  • Prin urmare, daca unuia dintre ei i-a revenit apartamentul, acesta este proprietar deplin si ulterior poate vinde locuinta fara a avea nevoie de aprobarea fostului sot.

A fi informat este primul pas, apoi calea amiabila este intotdeauna varianta cu cele mai multe avantaje pentru ambele parti implicate.

Tine cont ca poti sa apelezi oricand la ONE Estate Romania pentru a vinde proprietatea ta!

20/12/2019 / de / în
Certificatul Energetic, de ce este nevoie de el!

Certificatul Energetic sau Certificatul de Performanta Energetica.

Este un document prin care se  stabileste si se atesta, performanta energetica a unei cladiri.

Acest lucru se realizeaza de catre un expert autorizat, printr-o analiza termica si energetica, in care se detaliaza principalele caracteristici termice si energetice ale constructiei si instalatiilor aferente acesteia.

De ce este nevoie de Certificatul Energetic?

In primul rand pentru ca prezentarea Certificatului de Performanta Energetica la incheierea oricarei tranzactii imobiliare de vanzare, inchiriere sau intabulare a unei cladiri noi, reprezinta o obligatie legala prevazuta in Legea 159/2013, care a intrat in vigoare in 19 iulie 2013.

“Art. 131. – (1) Pentru cladirile sau unitatile de cladire care se vand sau se inchiriaza, investitorul/proprietarul/administratorul este obligat sa puna la dispozitia potentialului cumparator sau chirias, dupa caz, anterior perfectarii contractului, o copie de pe certificat, astfel incat acesta sa ia cunostinta despre performanta energetica a cladirii/unitatii de cladire pe care urmeaza sa o cumpere/inchirieze, dupa caz.

(2) La incheierea contractului de vanzare-cumparare, proprietarul are obligatia de a transmite certificatul, in original, noului proprietar.

(3) La data inregistrarii contractului de vanzare-cumparare, respectiv de inchiriere, proprietarul are obligatia de a depune la organul fiscal competent o copie de pe certificat, iar originalul va ramane in posesia proprietarului.

(4) Contractele de vanzare-cumparare incheiate fara respectarea prevederilor alin. (1) sunt supuse nulitatii relative, potrivit prevederilor Codului civil”.

In al doilea rand, constatam o preocupare constanta a autoritatilor pentru cresterea performantelor energetice ale cladirilor, in acord cu normele Uniunii Europene.

Programul de reabilitare termica a cladirilor care se deruleaza in prezent, este finantat in proportie de 60% din bani europeni, din Fondul European pentru dezvoltare regionala si de la bugetul de stat, iar restul de 40% reprezinta contributia administratiilor locale si asociatiilor de proprietari.

In fine, un alt aspect important il reprezinta incadrarea cladirilor in clase de performanta energetica.

Astfel, Certificatul de Performanta Energetica ii ofera cumparatorului/chiriasului unei locuinte toate informatiile cu privire la consumul de energie si, deci, la ce nivel se vor ridica sumele necesare pentru intretinerea lunara si cele pentru reabilitare termica, astfel incat locuinta sa fie adusa la parametri superiori din punct de vedere energetic.

Acest lucru va cantari foarte mult in pretul de vanzare sau de inchiriere al cladirii respective.

Cine intocmeste Certificatul de performanta energetica si cat timp este valabil?

Certificatul de Performanta este intocmit de catre auditori energetici autorizati de Ministerul Dezvoltarii Regionale si Locuintei.

Termenul de valabilitate al Certificatului de Performanta Energetica este de 10 ani.

Care sunt clasele de performanta energetica dupa care se clasifica cladirile si notele care se acorda?

In functie de performanta energetica certificata, cladirile se clasifica in 7 clase pe o scara energetica, incepand de la clasa A, caracterizata prin consumul cel mai scazut de energie, pana la clasa G ce corespunde celui mai ridicat consum specific de energie.

Clasa A presupune un consum de energie pentru asigurarea unor conditii optime de trai(caldura, apa calda, iluminat) mai mic de 125 kwh/mp/an.

De partea cealalta, clasa G presupune un consum de peste 820 kwh/mp/an.

 

 

Majoritatea cladirilor din Romania se incadreaza in clasele energetice C si D.

Criteriile dupa care se stabileste incadrarea unei cladiri intr-o anumita clasa energetic sunt:

grosimea peretilor,

tipul de zidarie,

tipul de acoperis,

starea subsolului,

starea coloanelor de incalzire,

performanta sistemului de incalzire sau de aerisire.

Toate aceste informatii se obtin prin cercetarea la fata locului de catre un auditor autorizat, din documentele specifice sau, in lipsa acestora, din informatiile provenite de la proprietar sau prin masuratori specifice.

20/12/2019 / de / în
Scurta Istorie cartier Dorobanti

Scurta Istorie cartier Dorobanti

Calea Dorobantilor nu are un trecut istoric bogat precum alte artere al Bucurestiului. De fapt, Calea Dorobantilor a fost atestata istoric, sub denumirea Ulita Herastraului abia in 1831. Numele provine de la directia inspre care se indrepta strada, legand Bucurestiul de Herastrau. Traseul initial al strazii Herastraului (Fierastraului, Herestreului) incepea din Podul Mogosoaiei (Calea Victoriei) de langa Biserica Alba si continua pana la bariera Herastraului, astazi intersectia Stefan cel Mare cu Iancu de Hunedoara. De altfel, acest punct de intersectie a fost unul foarte important din punct de vedere militar si administrativ caci era unul din punctele de control. Rolul acestei bariere este evocat printre altele de Dimitrie Papasoglu in lucrarea sa “Istoria fondarei orasului Bucuresti” cand face referire la filtrele sanitare din timpul epidemiei de holera din 1831.

Ulita Herastraului facea parte din punct de vedere administrativ din “Boiaua galbena” (n.r. Capitala era impartita in cinci boiele sau vopsele). In 1831, Boiaua Galbena cuprinde 21 de mahalele si avea 10.190 locuitori. Dintre acestia 525 erau boieri, 541 – slugi boieresti, 668-tigani, 7.528 – clasa mijlocie, 672- slugi ale clasei mijlocii, 261 – cler, 25-slugi de cler si 3-evrei.

Aceasta bariera reprezenta si granita de nord a orasului, dincolo de care fusese interzisa construirea de noi cladiri, pentru a se putea evita extinderea necontrolata a orasului. Astfel, pe segmentul cuprins astazi intre Stefan cel Mare si Piata Charles de Gaule, si ocupat de cafenele si magazine de lux, in urma cu mai putin de 200 de ani nu erau decat terenuri virane si livezi.

Catre mijlocul secolului al XIX-lea se observa din numele proprietarilor notati pe planul Borroczyn (n.r. primele planuri cadastrale de detaliu al Capitalei – 1847) ca populatia era una de oameni modesti. Foarte multi purtau nume cu caracter profesional de unde rezulta ca o parte dintre ei erau brutari, pitari, zidari iar printre acestia exista si un olar sau un plugar. Locurile agricole sunt inca vaste si concureaza terenurile ce aveau gropi de nisip. Documentele de atunci au scos la iveala o componenta etnica aproape exclusiv romaneasca. Acest profil de nivel social se potriveste cu imaginea planurilor de pana spre 1890 care arata ca zona aceasta era una dintre cele mai rarefiate ale capitalei deci si cu cele mai putine facilitati urbane. Un plan din 1896 arata ca pe Calea Dorobantilor exista o linie de tramvai cel putin cu incepere din 1890.

Nici segmentul cuprins intre limitele administrative ale Bucurestiului nu semana prea mult cu un oras.

Astfel, Ulita Herastraului traversa mahalalele de la marginea orasului, iar aici se intalneau doar locuinte modeste si ample terenuri chiar utilizate pentru agricultura ori pentru exploatarea unor gropi de nisip. Ratiunea principala de a fi a strazii Herastraului era conexiunea cu zona de promenada la spatiul verde din zona de nord, ulterior cu zona de instructie a proaspat infiintatei armate dupa 1831. De asemenea, la bariera Herastraului ce constituia capatul arterei majore in devenire se conectau drumurile externe catre catunele din jur – Baneasa, Floreasca sau Colentina.

Cine au fost primii locatari din Dorobanti – De la mahala la zona rezidentiala de seama

Transformarile sistematice pe Ulita Herastraului incep inca din 1866, an in care Consiliul Comunei Bucuresti aproba alinierea Caii Dorobantilor – denumita atunci “Callea Herestreului”. Unele proprietati s-au marit atunci pentru a ajunge sa fie puse pe aliniere”. Remarcabil in acest plan de aliniere este si faptul ca se evidentiaza conceptul initial de strada rezidentiala cu capacitate de promenada intrucat trotuarele sunt sustinute de cate un aliniament de arbori plantati la un pas regulat. Din aceasta conceptie initiala mai exista si astazi martori in spatiul verde al Caii Dorobantilor caci un numar destul de mare de platani seculari inca mai supravietuiesc. Din pacate, acesti arbori se gasesc astazi la intervale neregulate si nu mai pot fi perceputi din aceasta cauza la justa lor valoare urbanistica, se precizeaza intr-un studiu istoric al Primariei Capitalei.

In 1878, Ulita Herastraului a primit numele de Calea Dorobantilor in urma razboiului de Independenta. Noul nume a fost acordat datorita faptului ca pe aceasta ulita mergeau la instructie, in afara orasului, unitatile militare de infanterie-dorobanti.

 

 

In a doua jumatate a secolului al XIX-lea, Calea Dorobansilor trece printr-un intens proces de urbanizare. De asemenea, strada este prelungita pana dincolo de bariera Herastrau, pana la Soseaua Jianu, actual Bd. Aviatorilor.

Zona incepe sa atraga personalitati al vremii, iar prestiugiul social al foste ulite creste vretiginos. Dupa anul 1880 a inceput construirea resedintelor impunatoare, proiectate de arhitecti renumiti in epoca: Albert Galeron, Paul Gottereau, Louis Blanc, S. Mayer. Cele mai cunoscute, pastrate pana astazi sunt: casa lui Ion Lahovary construita in 1889, in stilul neo-renasterii franceze, dupa proiectul arhitectului Louis Blanc (azi sediul Scolii Americane) si pe Calea Dorobanti nr. 72, casa lui Petre P. Carp, seful Partidului Conservator, sediu al ambasadei Turciei din 1931. Cladirea monument istoric a fost construita in stil eclectic academic in jurul anului 1890.

La sfarsitul secolului al XIX-lea, printre numele sonore ale vremii care detineau proprietati in zona erau: Take Ionescu, Bazil Assan, Nicolae Fleva, George Cantacuzino, Henry Catargi, Constantin I.C. Bratianu, Iuliu Maniu si Ernest Brosteanu.

In mahalaua Precupetii Noi (formata in jurul bisericii cu acelasi nume, aflata si astazi in spatele British Council) se pare ca s-a nascut si poetul Alexandru Macedonski a carui casa a fost demolata cu ocazia construirii corpului nou al Academiei de Studii Economice si in memoria caruia se mai pastreaza azi fragmentul de strada cu numele sau. De asemenea, un nume sonor al culturii asociate perimetrului studiat este Iacob Negruzzi (a carui casa se afla pe strada Romana pe terenul astazi liber din fata corpului nou al Academiei de Studii Economice expus la bd. Dacia). In cursul finalului de secol XIX si inceput de secol XX aici isi aveau proprietatile si persoane cu un statut social superior fie prin functii fie prin avere precum: N.T Fillitis sau vecinul sau din Calea Dorobantilor generalul Palladi ori familia Slatineanu ce a ridicat azilul ce se afla astazi in calea Dorobantilor nr. 60. Pe terenul ocupat astazi de corpul Academiei de Studii Economice expus la Calea Dorobantilor s-a aflat o proprietate a celebrei societati comerciale italiene Pirelli.

“Acest loc din Bucuresti a fost pentru o lunga perioada de timp, la sfarsitul sec. XIX si inceputul sec. XX un loc de mestec social si de utilizare functionala variata, cu tendinte de concentrare aici a claselor sociale superioare, pentru ca in preajma anilor de dinaintea celui de-al doilea razboi mondial, presiunea interesului imobiliar sa conduca spre o oarecare uniformizare a profilului functional legat de locuirea in diverse forme colective, specifice mai curand clasei de mijloc. Acest caracter social relativ superior dar si tendinta de a accentua ponderea locuirii colective s-au mentinut si in perioada anilor regimului comunist in ciuda interventiilor consistente cu blocuri de locuinte colective ce au fost realizate in anii de dupa cutremurul din 1977. Aceste blocuri masive au marit inevitabil densitatea de locuire scazand implicit gradul de confort urban in vecinatatile imediate ale acestor insertii”, se mentioneaza in studiul istoric al PMB.

Blocurile inalte de tip comunist nu au anulat insa importanta zonei. Astazi, Calea Dorobantilor este impanzita de magazine de lux si cafenele destinate “lumii bune a Capitalei”, si nimic nu mai aminteste de vechea mahala de la marginea orasului.

In perioada comunista, multe dintre aceste cladiri au fost daramate si inlocuite cu binecunoscutele blocuri inalte de zece etaje.

text: b365.ro

20/12/2019 / de / în
Istorie cartier Primaverii Bucuresti

Cartierul Primaverii se afla in sectorul 1 al Capitalei, in partea de nord a municipiului Bucuresti.

Cartierul este delimitat la vest de Bulevardul Aviatorilor si Piata Charles de Gaulle, la sud de Calea Dorobanti si strada Teheran, la est de Liceul Jean Monnet, iar la nord de strazile Mircea Eliade, Gogol si Turgheniev.

Cartierul Primaverii nu este, asa cum s-ar putea crede, unul vechi. Practic, la inceputul secolului XX, el nici nu exista. Locul pe care se afla acum cartierul era in afara Bucurestiului .

Era o suprafata de teren numita Gradina Bordei, fosta proprietate a paharnicului Constantin Hrisoscoleu, care i-a dat gradina fiicei sale, Caliopi, ca zestre, la casatoria cu Petrache Poenaru.

Acesta i-a vandut apoi mosia lui Constantin Lecca. Gradina Bordei a ramas in posesia acestuia pana in 1937, cand a fost integrata ansamblului Parcului National, creat de regele Carol al II-lea.

In secolul al XIX-lea, actualul cartier Primaverii era un loc de picnic, unde bucurestenii ieseau la iarba verde. La sfarsitul secolului al XIX-lea, o parte a Gradinii Bordei a devenit Parcul Jianu, pe amplasamentul caruia a fost construit mai tarziu Cartierul Primaverii.

 

 

Cartierul Primaverii se afla in sectorul 1 al Capitalei, in partea de nord a municipiului Bucuresti. Cartierul este delimitat la vest de Bulevardul Aviatorilor,

 

Primele locuinte din Cartierul Primaverii au fost construite in anii 1930. La vremea aceea, era vorba despre lucrari care vizau extinderea si sistematizarea Capitalei. Initial, Primaverii a fost un cartier de functionari, caci uzina de gaze si electricitate a Bucurestiului a parcelat teritoriul fostului parc si l-a impartit angajatilor sai pentru a-si construi case. Parcelele aveau cel mult 400 mp, iar casele nu trebuiau sa aiba mai mult de parter si un etaj.

Venirea celui de-al doilea razboi mondial a intrerupt dezvoltarea zonei, iar dupa terminarea acestuia si venirea comunistilor la putere Cartierul Primaverii s-a dezvoltat foarte mult.

Avand drept reper modelul rusilor, comunistii de la noi au cautat o zona pentru a construi intr-un singur loc locuinte pentru demnitari.

Au ales cartierul Primaverii, unde, in anii ’50, au inceput lucrarile la vilele impunatoare care exista si astazi. Ba mai mult: in cartier au fost amenajate spatii verzi.

 

 

palatul ceausescu primaverii

 

In locuintele de aici stateau inaltii demnitari ai tarii pe perioada mandatului, iar cartierul era una dintre cele mai bine pazite zone. E de prisos sa spunem ca aici drumurile sunt foarte bune si ca exista toate utilitatile necesare: apa, canalizare, gaze, telefon, internet.

Cartierul Primaverii a ramas relativ inchis si dupa Revolutie. Nici atunci si nici acum nu a fost si nu este un cartier accesibil, ci dimpotriva, unul dintre cele mai scumpe si mai selecte din Bucuresti. Este un cartier de lux, unde fie locuiesc oameni cu bani, fie si-au deschis sedii diverse firme.

 

 

Din Primaverii poti ajunge rapid cam oriunde in Bucuresti. Are acces direct spre Piata Aviatorilor, un important nod rutier. Exista, pe de o parte, statia de metrou Aviatorilor, iar pe de alta parte statie autobuze STB.

 

 

20/12/2019 / de / în
Dictionar juridic imobiliar

ABITATIE – Persoana care beneficiaza de un drept de abitatie poate locui in respectivul imobil pe toata perioada cat dreptul de abitatie este constituit in favoarea sa.Este reglementat de Codul civil, art. 572

ACT – Document elaborat de o autoritate de stat, prin care se atesta un fapt, o obligatie, identitatea cuiva. Exista mai multe categorii de acte:
– Actul juridic este o manifestare de vointa a uneia sau mai multor persoane, cu scopul de a crea, de a modifica, sau de a stinge intre dânsii drepturi si obligatii.
– Actul administrativ este actul care emana de la organele administrative si care poate fi: normativ, când prin el se statornicesc norme juridice cu caracter general; individual, când are drept scop nasterea, modificarea sau stingerea unor raporturi juridice concrete.
– Actul de administrare este actul prin care un bun este facut producator de venituri fara a fi instrainat.
– Act de dispozitie: act prin care se transmite sau se constituie un drept real privitor la un bun ori se renunta la un drept (de exemplu: proprietate, gaj, uzufruct etc.).
– Act procesual este actul de dispozitie al organului judiciar.
– Act procedural este actul prin care se aduce la indeplinire actul procesual.

ACT JURIDIC – Mijloc de proba din categoria inscrisurilor prevazute in art. 1171 si urm. Codul civil Potrivit legii, actul autentic este acela care s-a facut cu solemnitatile cerute de lege de un functionar public, care are dreptul de a functiona in locul unde s-a facut.

Cu privire la autentificare a se vedea Legea nr. 36/1995, notarul public fiind competent sa autentifice un act.Copiile, care reproduc in scris un act, pot constitui mijloc de proba in conditiile prevazute de art. 1188 Codul civil.

ACT JURIDIC CIVIL – Manifestarea de vointa facuta cu intentia de a produce efecte juridice, adica de a crea, a modifica ori a stinge un raport juridic civil.

Actele juridice sunt de mai multe feluri: acte juridice uni, bi sau multilaterale (dupa numarul partilor); acte cu titlul oneros sau gratuit (dupa scopul urmarit), cele cu titlul oneros se impart in comutative si aleatorii, iar cele cu titlu gratuit in liberalitati si acte dezinteresate; acte constitutive, translative si declarative (dupa efectele produse) etc.

Pentru ca actele juridice civile sa fie valabil incheiate ele trebuie sa indeplineasca anumite conditii de fond, iar când actul este solemn, trebuiesc indeplinite si conditii de forma, vezi art. 948-968 Codul civil.

ACT SUB SEMNATURA PRIVATA – Mijloc de proba din categoria inscrisurilor, prevazut in art. 1176 si urm. Codul civil, cuprinde pe lânga continut si iscalitura partilor, acestea fiind elementele necesare pentru valabilitatea lui.

Actul poate fi scris de mana, la masina, imprimat, cu exceptia testamentului olograf care trebuie sa fie scris in intregime de mana testatorului. Actele sub semnatura privata spre deosebire de cele autentice, nu au putere executorie, pentru aceasta fiind necesar obtinerea unei hotarâri judecatoresti.

AFINI – persoanele intre care exista o legatura de rudenie (sotii intre ei nu sunt afini, asa cum nici rudele unuia dintre soti nu sunt afini cu rudele celuilalt sot).

ANTECONTRACT – conventia prin care una din parti sau ambele parti se obliga sa incheie in viitor un anumit contract al carui continut esential este determinat in prezent.

Este deci un acord de vointa prealabil perfectarii altui contract, acord ce are ca obiect asumarea obligatiei de a face, adica de a perfecta ulterior contractul promis, in conditiile convenite prin respectivul acord prealabil.

ARVUNA – Este o conventie accesorie vânzarii având ca obiect o suma de bani pe care una din parti o da celeilalte parti cu ocazia incheierii unui contract de vânzare-cumparare, ca o garantie ca se va perfecta contractul.

AUTORIZATIA DE DEMOLARE (P.A.D.) – Autorizatia de demolare este actul de autoritate al Administratiei publice locale, pe baza caruia se permite desfintarea integrala sau partiala a unui imobil, in vederea re-construirii si re-proiectarii unei constructii noi. Autorizatia de desfiintare se emite in aceleasi conditii ca si autorizatia de construire, in conformitate cu prevederile planurilor urbanistice si ale regulamentelor aferente acestora, potrivit legii.

AUTORIZATIE DE CONSTRUCTIE (P.A.C.) – Autorizatia de constructie este actul de autoritate al Administratiei publice locale, pe baza caruia se asigura aplicarea masurilor prevazute de lege referitoare la amplasarea, proiectarea, executarea si functionarea constructiilor si in baza caruia se pot executa lucrari de constructii.

AVANS – Suma de bani, parte din pretul unei marfi comercializate, platita cu anticipatie de beneficiar, suma care – in functie de prevederile contractului – poate fi pierduta de partea care nu si-a indeplinit obligatiile contractuale

BIROU DE CARTE FUNCIARA – compartiment auxiliar al judecãtoriei, care are ca obiect de activitate înscrierea în cartea funciarã a actelor si faptelor juridice referitoare la imobile.

BUNURI COMUNE – Este un regim stabilit de lege sau prin invoiala partilor cu privire la bunurile lor. in conformitate cu Codul familiei, art. 30 si urm. bunurile dobândite in timpul casatoriei, de oricare dintre soti, sunt, de a data dobândirii lor, bunuri comune ale sotilor.

Pot deveni bunuri comune toate bunurile fara a distinge daca sunt mobile sau imobile, corporale sau incorporale, daca sunt indeplinite conditiile prevazute de lege.

CADASTRE DE SPECIALITATE – subsisteme de evidenta si inventariere sistematica din punct de vedere tehnic si economic a bunurilor imobile, specifice unor domenii de activitate, cu scopul administrarii lor rationale. Dintre acestea se disting:

  • cadastrul agricol – evidenta si inventarierea sistematica a terenurilor agricole pe categorii si subcategorii de folosinta, specificand natura solului, panta, pretabilitatea la anumite culturi, clasa de calitate, venitul net, etc.;
  • cadastrul forestier – evidenta si inventarierea sistematica a fondului forestier national si a amenajamentelor silvice, specificand suprafata, esenta lemnoasa, varsta, consistenta masei lemnoase, etc. precum si informatii referitoare la sol, relief si clima;
  • cadastrul cailor ferate – evidenta si inventarierea terenurilor, constructiilor, instalatiilor si starii retelei feroviare;
  • cadastrul drumurilor – evidenta si inventarierea terenurilor, constructiilor, instalatiilor si starii retelei de drumuri;
  • cadastrul porturilor – evidenta si inventarierea sistematica a terenurilor, constructiilor, instalatiilor, cailor de transport, retelelor subterane si supraterane, platformelor tehnologice etc., care deservesc unitatile portuare;
  • cadastrul aeroporturilor – evidenta si inventarierea sistematica a terenurilor, constructiilor, instalatiilor, cailor de transport, retelelor subterane si supraterane, etc., care deservesc aeroporturile;
  • cadastrul apelor – evidenta si inventarierea apelor, a terenurilor acoperite de ape si stuf precum si a instalatiilor care le deservesc, organizate pe bazine hidrografice, specificand suprafata, calitatea, folosinta, instalatiile de transport si exploatare, de protectie si ameliorare a calitatii, precum si conditiile de relief si clima;
  • cadastrul fondului imobiliar – evidenta si inventarierea corpurilor de proprietate din localitati, specificand, pentru constructii, folosinta, materialele de constructie, structura, regimul de inaltime, fundatia, suprafata, dotarile, starea;
  • cadastrul retelelor edilitare (apa, canalizare, termoficare, gaz, electrice, telefonice) – evidenta si inventarierea retelelor edilitare si a instalatiilor care le deservesc, specificand amplasamentele, traseele, dimensiunile, materialele de constructie, parametrii tehnici, starea.

CADASTRU GENERAL – sistemul unitar si obligatoriu de evidenta tehnica, economica si juridica prin care se realizeazã identificarea, inregistrarea, reprezentarea pe planuri cadastrale a tuturor corpurilor de proprietate, indiferent de destinatie si de proprietar, de pe întreg teritoriul tarii.

CAPACITATE DE EXERCITIU – Potrivit aceluiasi decret 31/1954 reprezinta capacitatea persoanei de a-si exercita drepturile si de a-si asuma obligatiile, savarsind acte juridice (fie personal, fie prin reprezentantul legal, parinte sau tutore).

Aceasta se dobandeste la data la care persoana devine majora (18 ani) si inceteza o data cu moartea persoanei sau cu ocazia punerii sub interdictie judecatoreasca.

CAPACITATE DE FOLOSINTA – Conform decretului 31/1954 reprezinta capacitatea de a avea drepturi si obligatii. Aceasta incepe la nasterea persoanei si inceteaza o data cu moartea acesteia.

CARTE FUNCIARA – inscris oficial reprezentand unitatea de baza in sistemul de publicitate imobiliara in cadrul caruia evidenta se tine pe imobile si nu pe proprietari. C.F se intocmeste in mod distinct pentru fiecare imobil si cuprinde mentiuni despre toate actele translative sau constitutive de drepturi in privinta imobilului respectiv. Se intocmeste si se numeroteaza pe localitati.

CATEGORIE DE FOLOSINTA A TERENULUI – caracterizare codificata din punct de vedere al destinatiei terenului in functie de scopul pentru care este utilizat (agricol, silvic, construcþii, cai de comunicatii, exploatare miniera, etc.)

CATEGORIE DE FOLOSINTA A TERENULUI – caracterizare codificata din punct de vedere al destinatiei terenului in functie de scopul pentru care este utilizat (agricol, silvic, construcþii, cai de comunicatii, exploatare miniera, etc.)

CERTIFICAT DE MOSTENITOR – Este un titlu in temeiul caruia persoana pentru care s-a emis face dovada calitatii sale de mostenitor. Este reglementat de Legea nr. 36/1995.

El se elibereaza pe baza incheierii finale, data in cadrul procedurii succesorale notariale, de catre notarul in raza caruia defunctul a avut ultimul domiciliu. Certificatul cuprinde referiri la masa succesorala, numarul si calitatea mostenitorilor si cotele ce le revin din patrimoniul defunctului.

CERTIFICAT DE URBANISM (C.U.) – Certificatul de Urbanism este un act public emis de Autoritatile administratiei publice locale, prin care se fac cunoscute solicitantului elementele care caracterizeaza regimul juridic, economic si tehnic al unui imobil, stabilite prin evidentele existente si documentatiile de urbanism si amenajarea teritoriului – spre exemplu : caracteristicile zonei in care se gaseste amplasamentul, cerintele urbanistice care urmeaza sa fie indeplinite (inaltimea maxima a cladirii, procentul de teren ce poate fi ocupat de cladire, retragerile fata de limita proprietatii etc.), precum si lista avizelor si acordurilor necesare in vederea autorizarii executarii lucrarilor de constructii.

CLAUZA CONTRACTUALA – stipulatie inclusa de parti, in virtutea principiului libertatii conventiilor, in continutul contractului lor.

CODIFICARE CADASTRALA – operatiunea prin care se atribuie numere identificatoare (coduri) de recunoastere unicã a corpurilor de proprietate în raport cu proprietarul.

COEFICIENT DE OCUPARE AL TERENULUI (C.U.T.) – exprima raportul dintre Suprafata Construita Desfasurata a tuturor nivelurilor (SD) si suprafata terenului (S).

COMUNITATE DE BUNURI – Conform art.30 C.Fam., bunurile dobandite in timpul casatoriei intra sub incidenta comunitatii de bunuri, adica se prezuma ca sunt bunuri comune. In cazul bunurilor comune regimul juridic al acestora difera dupa cum sunt bunuri mobile sau imbile. In cazul bunurilor mobile, oricare dintre soti poate efectua acte de instrainare sau de grevare cu drepturi reale a acestora fara a avea nevoie de consimtamantul expres al celuilat sot. In schimb, in cazul bunurilor imobile, actele de instrainare se pot incheia valabil doar cu consimtamantul expres al ambilor soti.

CONCESIUNE – O conventie intre stat si concesionar prin care ultimul capata dreptul de a exploata terenuri petroliere, miniere, intreprinderi etc. apartinand statului (proprietatii publice). Potrivit art. 135, alin. 5 din Constitutia Romaniei bunurile proprietate publica ce apartin statului (bogatiile subsolului, caile de comunicatie, marea teritoriala etc.) pot fi concesionate, inchiriate sau date in administrare regiilor autonome, in conditiile legii.

Concesiunea poate fi acordata in forme diferite. Concesionarea se face in baza unui contract prin care o persoana, numita concedent, transmite pentru o perioada determinata, de cel mult 49 de ani, unei alte persoane, numita concesionar, care actioneaza pe riscul si pe raspunderea sa, dreptul si obligatia de exploatare a unui bun, a unei activitati sau a unui serviciu public, in schimbul unei redevente.
Operatie juridica avand ca finalitate punerea in valoare a unor activitati economice, servicii publice, unitati de productie ale unor regii autonome si terenuri proprietate de stat.

CONSTRUCTIE – o proprietate sau o parte dintr-o proprietate construita cu o utilizare distincta pentru proprietar, care apartine unei persoane sau mai multor persoane. Aceasta poate fi o cladire  sau parti dintr-o cladire, cu una sau mai multe intrari. Fiecare intrare are o adresa. Adresa este identica cu cea a intrarii.

CONTRACT – Act juridic civil constând in acordul de vointa intre doua sau mai multe persoane, incheiat in scopul de a crea, modifica sau stinge intre ele drepturi si obligatii. Codul civil, in cap. I, II, t. III, cartea III, art. 948, precizeaza conditiile esentiale pentru validitatea contractelor: capacitatea de a contracta, consimtamantul valabil al partii ce se obliga, un obiect determinat si o cauza licita.

CONTRACT DE ANTREPRIZA – Este un contract care se incheie intre antreprenor (meserias, intreprinzator), care se obliga sa execute pe riscul sau o anumita lucrare pentru cealalta parte numita client, in schimbul unui pret. Este frecvent intalnita in practica antrepriza de constructii. Potrivit clauzelor contractuale, asigurarea materialelor necesare executarii revine antreprenorului sau cade exclusiv in sarcina clientului. Antrepriza este reglementata de art. 1413, alin. 5, Codul civil si consta in “`luarea savarsirii unei lucrari drept un pret determinat, cand materialul se da de acela pentru care se executa o lucrare”.

CONTRACT DE COMISION – Este contractul prin care o persoana (comisionar) se obliga sa savârseasca pe numele sau, dar pe cheltuiala altei persoane (comitent) un act juridic, (ex. depunerea in consignatie a unui bun in vederea vânzarii) in schimbul unei remuneratii (comision). Codul Comercial in cartea I, t. XII, cap. II, art. 405 si urm. reglementeaza contractul de comision (drepturile si obligatiile ce revin partilor contractante – comisionar si comitent).
Contract in temeiul caruia o persoana fizica sau juridica numita comisionar, se obliga fata de alta persoana (fizica sau juridica) numita comitent, sa incheie anumite acte juridica in nume propriu, dar in contul acesteia din urma, primind pentru serviciul respectiv o remuneratie numita comision, calculata procentual la valoarea operatiunii realizate.

CONTRACT DE COMODAT – (imprumutul de folosinta) – Un contract incheiat intre comodant si comodator in baza caruia primul remite spre folosinta temporara celui din urma un lucru cu obligatia acestuia de a-l restitui imprumutatorului, care ramâne proprietarul lui, in natura sa specifica. Este reglementat in cartea III, t. X, cap. I, art. 1560 si urm. Codul civil. Comodatul este un contract cu titlu gratuit, unilateral si de regula genereaza obligatii numai pentru comodator.
contract prin care o persoana numita comodant, remite, spre folosinta temporara, unei alte persoane numita comodatar, un lucru cu obligatia pentru acesta din urma de al restitui in natura, in individualitatea sa.

CONTRACT DE DONATIE – Este un contract prin care o persoana numita donator transfera irevocabil dreptul sau de proprietate asupra unui sau mai multor bunuri determinate, unei alte persoane, numita donator, care le accepta. Contractul de donatie este prevazut in cartea III, t. II, cap. I, art. 801 si urm. Codul civil, unde se precizeaza ca donatiunea este un act de liberalitate prin care donatorul da ireversibil un lucru donatarului, care-l primeste
contract solemn, unilateral si cu titlu gratuit prin care una din parti, numita donator, isi micsoreaza actual si revocabil, cu intentie liberala, patrimoniul sau cu un drept (real sau de creanta), marind corespunzator patrimoniul celeilalte parti, numita donatar, cu acelasi drept, fara a urmari sa primeasca ceva in schimb.

CONTRACT DE EXCLUSIVITATE – Se incheie intre client si o singura agentie imobiliara si presupune acordarea exclusiva a dreptului de reprezentare in cazul unei vanzari, inchirieri sau cumparari. In cazul exclusivitatii, agentia imobiliara isi prezinta metodele de lucru si responsabilitatile, termenii contractului fiind foarte clari exprimati. De retinut: clauzele contractuale pot fi negociate intre parti. Clientul poate cere agentiei sa specifice detaliat demersurile intreprinse. In cazul nerespectarii clauzelor contractuale se poate refuza plata comisionului pentru intermediere si implicit se poate rezilia contractul de exclusivitate.

CONTRACT DE INTRETINERE – Este un contract translativ de proprietate, prin care o persoana transmite unul sau mai multe bunuri determinate, ori o suma de bani (sau amândoua impreuna) unei alte persoane numita intretinator, care se obliga sa presteze intretinere, fie intretinutului, fie unei alte persoane, pâna la data decesului acestuia sau pe o perioada de timp determinata. Este un contract consensual, bilateral, sinalagmatic, intuitu personae si de regula gratuit ca si donatia. Este asimilat, uneori, contractului de vânzare-cumparare cu clauza de intretinere.
Contract in virtutea careia una din parti numita intretinut instraineaza un bun sau plateste o suma de bani (numita capital) celeilalte parti, numita intretinator, care se obliga in schimb, sa-i asigure intretinerea (adica toate cele necesare traiului), pe durata intregii sale vieti, si, la deces sa o inmormanteze dupa datina.

CONTRACT DE MANDAT – (latina MANDATUM “mandatul”) – Contract prin care o persoana, numita mandatar, se obliga sa incheie acte juridice pe seama unei alte persoane, numita mandant, pe care il reprezinta in baza imputernicirii date. De regula are forma unui inscris numit procura sau imputernicire (chiar delegatie). Mandatul este reglementat in cartea III, t. IX, cap. I, art. 1.532 si urm. Codul civil; legea precizând care sunt indatoririle mandatarului si obligatiile mandantului.
contract in virtutea caruia o persoana numita mandatar se obliga sa faca ceva pe seama altei persoane, numita mandant, de la care a primit o imputernicire in acest scop.

CONTRACT DE RENTA VIAGERA – contract prin efectul caruia o persoana numita credirentier, instraineaza un bun sau plateste o suma de bani (numita capital) catre o alta persoana numita debirentier, care se obliga, in schimb, sa efectueze in favoarea celei dintai o prestatie periodica in bani, numita renta viagera, pana la decesul acesteia.

CONTRACT DE SUBLOCATIUNE – acord de vointe in temeiul caruia locatarul care a dobandit folosinta temporara a unui bun pe baza unui contract de locatiune subinchiriaza acel bun unui tert (sublocatar) care se obliga sa plateasca chirie.

CONTRACT DE VIZIONARE – Este un document prin care agentia imobiliara supune aprobarii clientilor sai conditii personalizate de achizitionare a unui imobil. Mai exact, prin contractul de vizionare clientul agentiei imobiliare se obliga sa achizitioneze locuinta pe care a vizionat-o numai prin intermediul acelei agentii si sa achite comisionul impus de aceasta.

CONTRACT LOCATIUNE – contractul in virtutea caruia o persoana numita locator se obliga sa asigure altei persoane numita locatar folosinta integrala sau partiala a unui lucru sau prestarea unui serviciu pe o durata de timp determinata, in schimbul unui pret corespunzator

CONTRACTUL DE ANTREPRIZA – Este un contract care se incheie intre antreprenor (meserias, intreprinzator), care se obliga sa execute pe riscul sau o anumita lucrare pentru cealalta parte numita client, in schimbul unui pret. Este frecvent intâlnita in practica antrepriza de constructii.Potrivit clauzelor contractuale, asigurarea materialelor necesare executarii revine antreprenorului sau cade exclusiv in sarcina clientului. Antrepriza este reglementata de art. 1413, alin. 5, Codul civil si consta in “luarea savârsirii unei lucrari drept un pret determinat, când materialul se da de acela pentru care se executa o lucrare”

CONTRACTUL DE LOCATIUNE – (latina LOCATIO “locatiunea”) – Un contract in baza caruia o persoana numita locator se obliga sa asigure altei persoane numita locatar (chirias) folosinta integrala sau partiala a unui lucru sau prestarea unui serviciu pe o durata de timp determinata, in schimbul unui pret corespunzator. Contractul de locatiune (inchiriere) este reglementat in cartea III, t. VII, cap. I, art. 1410 si urm. Codul civil. Legea prevede drepturile si obligatiile partilor contractante (ex. reparatiile urgente ce nu pot fi amânate cad in sarcina locatarului, iar in conditiile legii, cheltuielile efectuate vor fi scazute din pretul locatiunii).

CONTRACTUL DE SCHIMB – Este un contract prin care partile isi dau (transmit) reciproc proprietatea unui lucru pentru alt lucru (art. 1405, Codul civil).

CONTRACTUL DE VANZARE-CUMPARARE – Este un contract prin care una din parti (vânzatorul) transfera proprietatea unui bun al sau asupra celeilalte parti (cumparatorul) care se obliga in schimb sa plateasca vanzatorului pretul bunului vandut. Contractul de vanzare-cumparare este reglementat in cartea III, t. V, cap. I, art. 1294 si urm. Codul civil. Legea precizeaza obligatiile vanzatorului si ale cumparatorului.
Contract prin care una din parti, numita vanzator, stramuta proprietateaunui bun al sau asupra celeilalte parti, numita cumparator, care se obliga a plati, in schimb, celui dintai (adica vanzatorului) o suma de bani convenita ca pret al bunului vandut.

CORP CLADIRE – parte componenta a unei cladiri.

CORP DE PROPRIETATE – una sau mai multe parcele alipite, apartinand aceluiasi proprietar.

CREANTA – Act prin care se certifica dreptul creditorului de a primi la un anume termen, o suma de bani sau alte bunuri economice sau valori de la debitor. Creanta constituie un activ pentru creditor si un pasiv pentru debitor.

DAUNA – Paguba, prejudiciu sau vatamarea provocata unei persoane ca urmare a neindeplinirii unei obligatii contractuale sau legale, a savarsirii unei infractiuni precum si atunci cand cu toate ca nu este urmare a neindeplinirii unei obligatii, legea stabileste expres obligatia de a o repara; paguba materiala, paguba adusa unui drept patrimonial (ex. de proprietate).
– Dauna morala, paguba suferita de o persoana ca urmare a atingerii aduse drepturilor sale personale nepatrimoniale (ex. reputatie, onoare etc.) sau ca urmare a provocarii unei suferinte morale (ex. moartea unei persoane apropiate).
– Daune interese, reprezinta pentru creditor un echivalent in bani destinat sa acopere prejudiciul suferit ca urmare a neexecutarii contractului de catre debitorul aflat in culpa.

DELIMITARE CADASTRALA – a unitatii administrativ-teritoriale – este lucrarea distincta la introducerea cadastrului la nivelul unitatii administrativ-teritoriale, constand in: constituirea conform legii a comisiei, parcurgerea intregului traseu al hotarului unitatii administrativ-teritoriale, stabilirea punctelor de hotar caracteristice pe linia de hotar sau pe limita intravilanului si marcarea lor cu borne, determinarea coordonatelor acestora, intocmirea actelor si documentatiei tehnice de delimitare.
DETINATORI DE TERENURI – titularii dreptului de proprietate, ai altor drepturi reale asupra acestora sau cei care potrivit legii civile au calitatea de posesori ori detinatori precari.

DOL – Consta in inducerea in eroare a unei persoane, prin mijloace viclene, ori dolosive cu scopul de a incheia un act juridic, un contract sau un alt act. Daca nu s-ar fi intrebuintat astfel de mijloace viclene, persoana care a fost dusa in eroare nu ar fi incheiat acel act. Dolul este unul din elementele care afecteaza caracterul liber al consimtamantului. Codul civil (art. 960) prevede ca “Dolul este o cauza de nulitate a conventiei, cand mijloacele viclene intrebuintate de una din parti, sunt astfel incat este evident ca, fara aceste masinatii, cealalta parte n-ar fi contractat”.

DREPT – Totalitate a regulilor de conduita stabilite sau sanctionate de stat si care sunt aduse la indeplinire prin forta de constrangere a statului. El a aparut din cele mai vechi timpuri, odata cu nevoia de aparare a unor valori sociale si a fost imbunatatit continuu de-a lungul dezvoltarii societatii umane. Sistemul dreptului se imparte pe ramuri, dupa specificul relatiilor sociale pe care le reglementeaza si, ca urmare, exista: drept penal, drept procesual penal, drept civil, drept procesual civil, dreptul familiei, drept administrativ, drept comercial, drept international.

DREPT DE ABITATIE – drept de uz avand ca obiect o casa de locuit. In principiu, nu poate fi cedat si nici inchiriat; prin exceptie titularul sau poate inchiria altcuiva partea din casa pe care nu o locuieste.

DREPT DE CREANTA – drept real accesoriu avand ca obiect un bun imobil al debitorului sau al altei persoane fara deposedare, care confera creditorului ipotecar dreptul de a urmari imobilul respectiv in stapanirea oricui sar afla si de a fi platit cu prioritate fata de ceilalti creditori din pretul acelui bun.

DREPT DE HABITATIE – Este un drept de uz care are ca obiect o locuinta

DREPT DE IPOTECA – facultate de care se bucura o persoana de a fi preferata oricarei alte persoane la cumpararea unui anumit bun.
Reprezinta un drept real imobiliar care are menirea sa garanteze o creanta si care confera creditorului ipotecar posibilitatea ca, la nevoie, sa isi satisfaca dreptul de creanta valorificand bunul ce formeaza obiectul ipotecii. Ipoteca mai confera titularului si dreptul de preferinta, adica creditorul ipotecar aflat in concurs cu alti creditori isi va satisface cu prioritate creanta sa, in raport cu ceilalti creditori. Asadar ipoteca are ca obiect bunuri imobile, care raman in patrimoniul debitorului.

DREPT DE PREEMTIUNE – Facilitate de care se bucura o persoana de a fi preferata oricarei alte persoane la cumpararea unui anumit bun.

DREPT DE PROPRIETATE – drept subiectiv, ce da expresie juridica aproprierii unui lucru intro anumita forma sociala si care permite individului, entitatilor juridice colective sau statului, ori organelor sale (centrale sau locale) sa posede sau sa foloseasca si sa dispuna de lucrul respectiv, fie direct si nemijlocit prin putere proprie si in interes propriu, fie indirect si nemijlocit, ca efect al punerii in valoare de catre titularii lor a drepturilor reale principale constituite asupra lui, in cadrul si cu respectarea legislatiei existente.

DREPT DE PROPRIETATE PRIVATA – drept apartinand numai persoanelor fizice care isi pot exercita, asupra imobilelor din proprietatea privata, toate prerogativele dreptului de proprietate, adica posesia, folosinta si dispozitia din putere proprie si in interesul satisfacerii nevoilor personale.

DREPT DE SERVITUTE – drept real imobiliar, accesoriu, perpetuu si indivizibil care dezmembreaza proprietatea, conferind titularului sau anumite prerogative strict limitate asupra lucrului altuia.

DREPT DE SUPERFICIE – drept real care consta in dreptul de proprietate cel are o persoana numita superficiar asupra constructiilor, plantatiilor si altor lucrari aflate pe terenul apartinand altei persoane, teren in privinta caruia superficiarul dobandeste un drept de folosinta.

DREPT DE UZ – Este un drept de uzufruct limitat, care ii confera titularului sau posibilitatea de a-l folosi si de a-I culege fructele dar numai in masura in care sunt necesare pentru satisfacerea trebuintelor lui si ale familiei lui.

DREPT DE UZUFRUCT – Drept recunonoscut de proprietar unei alte persoane de a se folosi de un bun si de a-I culege fructele intocmai ca si proprietarul, avand insa obligatia de a conserva bunul ca atare pentru a-l putea restitui proprietarului la incetarea uzufructului. Uzufructul este un drept temporar care inceteaza la data stabilita de parti sau in lipsa unui termen la moartea uzufructuarului

DREPT REAL – dreptul absolut, adica opozabil tuturor, pe care titularul il exercita direct asupra bunului, fara a fi necesara interventia altor persoane.

DREPTURI REALE IMOBILIARE – drepturi care au o existenta de sine statatoare in raport cu alte drepturi reale sau de creanta.

DREPTURI REALE IMOBILIARE ACCESORII – drepturi reale imobiliare care servesc ca o garantie reala a unor drepturi de creanta si au o existenta juridica subordonata drepturilor reale imobiliare principale. Din acestea fac parte: ipoteca, amanetul si unele privilegii imobiliare.

ENTITATI DE BAZA – ale sistemului de evidenta a cadastrului general – parcela, constructia si proprietarul.

EVICTIUNE – termen ce desemneaza pierderea de catre cumparator, in tot sau in parte, a dreptului de proprietate asupra lucrului cumparat, sau tulburarea cumparatorului in exercitarea prerogativelor de proprietar cu privire la acel lucru, pierdere sau tulburare survenite ca urmare a valorificarii de catre vanzator sau de catre un tert a unui drept care exclude, in tot sau in parte, dreptul cumparatorului referitor la bunul respectiv.

EXTRAVILAN – partea din unitatea administrativ-teritoriala cuprinsa în afara intravilanului, delimitata cadastral potrivit legii

FACTURA – contract accesoriu, real, unilateral si indivizibil in temeiul caruia debitorul sau o terta persoana remite creditorului sau unui tert, un bun mobil, corporal sau incorporal, in vederea garantarii executarii unei obligatii

FOND FUNCIAR – totalitatea terenurilor de orice fel, indiferent de destinatie, de titlurile pe baza carora sunt detinute sau de domeniul public ori privat din care fac parte (fondul funciar al unui judet, al Romaniei, etc.).

GAJ – contract accesoriu, real, unilateral si indivizibil in temeiul caruia debitorul sau o terta persoana remite creditorului sau unui tert, un bun mobil, corporal sau incorporal, in vederea garantarii executarii unei obligatii.

GARANTIE – Mijloc legal sau conventional de asigurare a executarii obligatiilor (ex. clauza penala, arvuna etc.). În contractele comerciale internationale se acorda un rol important garantiilor, obligatiilor contractuale, care pot fi garantii personale si garantii reale.

IESIREA DIN INDIVIZIUNE – se poate face prin doua metode si anume:

  • prin simpla intelegere intre proprietari, cu o cadere de comun acord intre acestia privind partea fiecaruia ce-i va reveni in urma iesirii din indiviziune.
    – in acest caz, se va face o lotizare (dezmembrare) dupa dorinta coproprietarilor, iar dupa aprobarea de catre ANCPI a dosarului de dezmembrare, respectiv atribuirea numarului cadastral pentru fiecare lot de teren rezultat, se va incheia in notariat printr-un act ce va stipula fiecaruia dintre proprietari pe ce lot este proprietar.
  • in urma unei sentinte judecatoresti definitive.
    – in acest caz, in timpul procesului se va face o expertiza topografica juridica, iar dezmembrarea se va executa conform expertizei judecatoresti si hotararii judecatoresti finale.

In ambele cazuri este nevoie de o persoana fizica/juridica autorizata de catre ANCPI sau OGR pentru a executa lucrarea de dezmembrare (lotizare) si pentru a obtine numerele cadastrale pentru parcelele rezultate.

IMOBIL – parcela de teren cu sau fara constructii.

INOPOZABILITATE – Este sanctiunea ce intervine in cazul nesocotirii unor cerinte de publicitate fata de terti, prevazute de lege pentru anumite acte juridice

INTRAVILAN – Teritoriul determinat prin Planul urbanistic general (PUG), care cuprinde ansamblul terenurilor cu si fara constructii, ce constituie o localitate Intravilanul se poate dezvolta prin extinderea în extravilan numai pe baza de planuri urbanistice zonale (PUZ), legal aprobate, integrandu-se ulterior în Planul general urbanistic (PUG) al localitatii.

IPOTECA – Garantie reala si accesorie care nu deposedeaza pe debitorul proprietar de bunul ipotecat. Ea da posibilitatea creditorului sa urmareasca bunul pentru a primi creanta sa cu preferinta. Este reglementata in cartea III, t. XVIII, cap. II, art. 1746 si urm. Codul civil.

LEGAT – Dispozitie testamentara prin care se lasa cuiva, o mostenire, un bun, iar persoana careia i se confera un legat se numeste legatar. Se mai numeste si testament. Legatele sunt reglementate in cartea III, t. II, art. 887 si urm. Codul civil.

MANDAT – Este un contract in temeiul caruia o persoana numita mandant, imputerniceste pe o alta persoana, numita mandatar, sa incheie in numele ei si pentru ea anumite acte juridice

MOSTENITOR – Persoana care mosteneste sau urmeaza sa mosteneasca averea defunctului, având drept la succesiune.Codul civil nu-l defineste pe mostenitor, insa in art. 650 arata categoriile de mostenitori si anume: – mostenitori legali (vin la mostenire in temeiul legii);

NULITATE – Reprezinta o sanctiune care lipseste actul juridic de efectele sale firesti sau de o parte a acestora atunci cand actul juridic a fost incheiat cu nerespectarea conditiilor de valabilitate sau cu incalcarea unor dispozitii legale imperative.

NUMEROTARE CADASTRALA – operatiunea prin care se atribuie, dupa anumite reguli, numere de ordine (numere cadastrale) corpurilor de proprietate si parcelelor din cadrul unei unitati administrativ-teritoriale.

NUMEROTARE TOPOGRAFICA – operatia prin care se atribuie numere de ordine punctelor caracteristice ale contururilor.

PARCELA – suprafata de teren situata intr-o unitate administrativ-teritoriala pe un amplasament bine stabilit , avand o singura categorie de folosinta si apartinand unui proprietar sau mai multor proprietari, in indiviziune. Din punct de vedere economic, o parcela poate avea mai multe subdiviziuni fiscale. O subdiviziune fiscala este o portiune a parcelei avand aceeasi clasificare calitativa.

PARTIDA CADASTRALA – suma corpurilor de proprietate care apartin aceluiasi proprietar in cuprinsul unei unitati administrativ-teritoriale (comuna, oras sau municipiu).

PLAN CADASTRAL DE ANSAMBLU – produs derivat obtinut prin generalizarea continutului planului cadastral de baza. Se intocmeste, de regula, pentru o unitate administrativ-teritoriale si contine reprezentarea hotarului, a limitelor intravilanelor si denumirile acestora, principalele detalii liniare, elemente de toponimie, denumirile teritoriilor administrative vecine.

PLAN CADASTRAL DE BAZA – plan tematic intocmit pentru nevoile cadastrului general, pe care sunt redate detaliat, pozitia si numerele cadastrale ale corpurilor de proprietate si parcelelor, categoriile de folosinta a terenurilor si constructiile permanente.

PLAN TOPOGRAFIC – reprezentare conventionala, in plan, analogica sau digitala, a unei suprafete de teren, intr-o proiectie cartografica si intr-un sistem de referinta. In Romania planul topografic se intocmeste in Sistemul de proiectie Stereografic 1970 si in Sistemul de referinta Marea Neagra 1975.

PLAN URBANISTIC DE DETALIU (P.U.D.) – reprezinta de fapt documentatia aferenta Planului Urbanistic General (PUG-ul) si Planului Urbanistic Zonal (PUZ-ul), explicand si detailand continutul acestor planuri, sub forma de prescriptii si recomandari, corelate cu conditionarile din Certificatul de Urbanism, in vederea urmaririi si aplicarii lor. PUD-ul reprezinta documentatia prin care se asigura conditiile de amplasare, dimensionare, conformare si servire edilitara, a unuia sau mai multor obiective, pe o parcela, in corelare cu functiunea predominanta si vecinatatiile imediate (se studiaza mai multe amplasamente, optiunea pt. realizarea unei constructii compatibila cu functiile urbane). Este de fapt documentul consultat de comisia de urbanism atunci cand este cerut un Certificat de Urbanism sau o Autorizatie de Construire; daca nu exista PUD pentru terenul respectiv, Primaria cere mai intai intocmirea lui, pe baza PUG-ului si PUZ-ului.
Problemele abordate in cadrul Planului Urbanistic de Detaliu sunt:
-regimul juridic, economic si tehnic al terenului si constructiilor;
-compatibilitatea functiunilor si conformarea constructiilor, amenajarilor si plantatiilor;
-relatii functionale si estetice cu vecinatatea;
-asigurarea accesibilitatii si racordarea la retelele edilitare;
-permisivitati si constrangeri urbanistice, inclusiv ale volumelor construite si amenajarilor;
-modul de ocupare si utilizare a terenului (POT, CUT);
-functiunea si aspectul arhitectural al constructiei (sau constructiilor) si amenajarilor;
-integrarea noilor constructii si corelarea lor cu cele existente invecinate;
-interventia, prin reabilitarea constructiilor si amenajarilor invecinate, in scopul armonizarii cu constructiile si amenajarile noi propuse (daca este cazul);
-circulatia carosabila si pietonala, corelate cu traficul in zona si relatiile cu zonele invecinate (accese pietonale si auto);
-parcaje, spatii de recreeresi de joaca;
-echiparea edilitara si impactul asupra retelelor existente in zona (necesitatea de dezvoltari, modernizari, etc);
-functionarea diferitelor forme de proprietate juridica a terenului; circulatia acestora daca este cazul;

PLAN URBANISTIC ZONAL (P.U.Z.) – este un proiect care are caracter de reglementare specifica detaliata a dezvoltarii urbanistice a unei zone din localitate (acoperind toate functiunile: locuire, servicii, productie, circulatie, spatii verzi, institutii publice, etc.) si asigura corelarea dezvoltarii urbanistice complexe a zonei cu prevederile PUG-ului localitatii din care face parte. Prin PUZ se stabilesc obiectivele, actiunile, prioritatile, reglementarile de urbanism (permisiuni si restictii) necesar a fi aplicate in utilizarea terenurilor si conformarea constructiilor din zona studiata (PUZ-ul reprezinta o faza premergatoare realizarii investitiilor, prevederile acestuia realizandu-se etapizat in timp, functie de fondurile disponibile).
Problemele abordate in cadrul Planului Urbanistic Zonal sunt:
-organizarea retelei stradale;
-zonificarea functionala a terenurilor;
-organizarea urbanistic-arhitecturala in functie de caracteristicile structurii urbane;
-indici si indicatori urbanistici (regim de aliniere, regim de inaltime, POT, CUT, etc);
-dezvoltarea infrastructurii edilitare;
-statutul juridic si circulatia terenurilor;
-delimitarea si protejarea fondului arhitectural-urbanistic de valoare deosebita, daca acesta exista in zona studiata;
-masuri de delimitare pana la eliminare a efectelor unor riscuri naturale si antropice, daca acestea exista in zona studiata;
-mentionarea obiectivelor de utilitate publica;
-masuri de protectie a mediului, ca rezultat al programelor specifice;
-reglementari specifice detaliate (permisiuni si restrictii) incluse in Regulamentul local de urbanism aferent PUZ-ului

PLANUL URBANISTIC GENERAL (P.U.G) – este un proiect care face parte din programul de amenajare a teritoriului si de dezvoltare a localitatilor ce compun unitatea teritorial-administrativa de baza. Planurile Urbanistice Generale cuprind analiza, reglementari si regulament local de urbanism pt. intreg teritoriul administrativ al unitatii de baza (suprafete din intravilan, cat si din extravilan). In acelasi timp, PUG-ul stabileste norme generale, pe baza carora se elaboreaza mai apoi in detaliu, la scara mai mica, PUZ-urile si apoi PUD-urile.
Metodologia de elaborare si continutul-cadru al PUG-ulu urmareste sa:
-optimizeze relatiile  localitatilor cu teritoriul lor administrativ si judetean;
-valorifice potentialului natural, economic si uman;
-stabileasca si delimiteze teritoriului intravilan;
-organizeze si dezvolte caile de comunicatii;
-stabileasca si delimiteze zonele construibile si functionale;
-stabileasca si delimiteze zonele cu interdictie temporara si definitiva de construire;
-stabileasca si delimiteze zonele protejate;
-evidentieze detinatorii terenurilor si  modul de circulatie juridica a terenurilor;
-delimiteze suprafetele pe care se preconizeaza realizarea obiectivelor de utilitate publica;
-stabileasca modul de utilizare a terenurilor si conditiilor de conformare si realizare a constructiilor

POPRIRE – modalitate a executarii silite constand in indisponibilizarea sumelor de bani, titlurilor de valoare sau a altor bunuri mobile, incorporale, urmaribile datorate debitorului de catre un tert sau pe care acesta i le va datora in viitor in temeiul unor raporturi juridice existente.

POSESOR – persoana fizica sau juridica care detine numai posesiunea si folosinta din dezmembramintele dreptului de proprietate.

PROCENTUl DE OCUPARE AL TERENULUI (P.O.T.) – exprima raportul dintre Suprafata Construita la Sol (SC) si Suprafata Terenului considerat (S) inmultit cu 100 (ex. POT = 15%); POT-ul genereaza astfel suprafata construita la sol maxim posibila raportata la suprafata terenului (ex. in cazul in care prin Certificatul de Urbanism se specifica un POT de 50%, atunci vom putea construi pe jumatate din suprafata lotului).
Procentul de Ocupare al Terenului se stabileste functie de destinatia zonei in care urmeaza a fi amplasata constructie si functie de conditiile de amplasare in teren. Procentul de Ocupare al Terenului (POT) se completeaza cu Coeficientul de Utilizare al Terenului (CUT), cu Regimul de Aliniere la strada si cu Regimul de Inaltime, si formeaza un ansamblu de valori obligatorii in autorizarea executarii constructiilor, de care orice proprietar si orice arhitect trebuie sa tina cont

PROMISIUNE DE CONTRACT – conventia prin care una din parti sau ambele parti se obliga sa incheie in viitor un anumit contract al carui continut esential este determinat in prezent.

PROPRIETAR – persoana fizica sau juridica titulara in ansamblun exclusivitate sau in ansamblul indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus in ansamblun iscrierii.

PROPRIETAR – Persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.

PUBLICITATE IMOBILIARA – sistem de inscriere in documente publice a corpurilor de proprietate impreuna cu drepturile imobiliare pe care le au proprietarii si posesorii asupra lor. Publicitatea imobiliara se realizeaza prin cartea funciara.

PUNCTUL GEODEZIC – (PG) – elementul din reteaua geodezica materializat in teren, pozitionat prin coordonate in sistemele de referinta oficiale, inventariat dupa numar/denumire si cu fisa de descriere.

REGISTRU CADASTRAL – documentul principal al cadastrului general, prin care se sistematizeaza datele cadastrale pentru evidentierea distincta in cadrul unitatii administrativ-teritoriale a situatiei corpurilor de proprietate si proprietarilor, precum si a situatiilor centralizatoare pe destinatii ale terenurilor, grupelor de proprietari, intravilan – extravilan, etc.

RENTA VIAGERA – Reprezinta dreptul unei persoane numita credirentier, de a primi periodic, atata timp cat traieste o suma de bani numita renta, de la o alta persoana numita debirentier

RETEA GEODEZICA – (RG) – totalitatea punctelor determinate intr-un sistem unitar de referinta, cuprinzand reteaua de triangulatie- trilateratie (RTT), pentru pozitionarea in plan si reteaua de nivelment si gravimetrie (RNG) pentru pozitionarea altimetrica.
Reteaua de triangulatie- trilateratie (RTT) este formata din puncte situate pe o anumita suprafata , incadrate in retele geometrice compacte in care s-au efectuat determinari astronomice si /sau directii azimutale, distante zenitale si lungimi de laturi, pe baza carora s-au calculat coordonatele punctelor in sistem unitar de referinta.

REVOCARE – Este o sanctiune de drept civil care consta in inlaturarea efectelor actului juridic civil, datorita ingratitudinii manifestate de cel gratificat sau a neexecutarii culpabile a unor sarcini asumate.

REZILIERE – termen ce desemneaza in mod generic desfacerea contractului sinalagmatic cu executare succesiva, producand efecte numai pentru viitor, iar nu si pentru trecut si care este motivata prin faptul neesecutarii necorespunzatoare a contractului de catre una din parti din cauze imputabile acesteia.

REZOLUTIUNEA CONTRACTULUI – desemneaza desfiintarea cu efect retroactiv a contractului sinalagmatic cu executare uno ictu, la cererea unei parti ca urmare a neexecutarii culpabile a prestatiei asumata de catre cealalta parte.

SCHITA CORPULUI DE PROPRIETATE – documentul grafic ce se intocmeste odata cu completarea fisei corpului de proprietate, la o scara convenabila, pe care se inscriu datele de localizare si de identificare a corpului de proprietate, categoriile de folosinta a parcelelor, constructiile, precum si vecinatatile acestora.

SECTOR CADASTRAL – diviziune tehnica cadastrala a unitatii administrativ-teritoriale, delimitata de detalii liniare (cai de comunicatie, ape, diguri, etc.), care nu sufera modificari curente si care cuprinde mai multe bunuri imobile alipite.

SISTEMUL INFORMATIONAL AL CADASTRULUI – organizarea de baze de date grafice ssi alfanumerice de evidenta tehnica, economica si juridica referitoare la corpurile de proprietate si la proprietarii acestora.

SUBROGATIE – procedeu juridic presupunand substituirea creditorului dintrun raport juridic obligational de catre o alta persoana care platind acestuia (creditorului initial) datoria debitorului dobandaste calitatea de creditor al acelui debitor impreuna cu toate drepturile pe care le avea impotriva lui creditorul platit.

SULTA – Suma de bani care se da unuia dintre copermutanti ( partile din contractul de schimb se numesc copermutanti ), in cazul in care bunurile care se schimba nu sunt de valoare egala. In cazul contractului de schimb imobiliar sunt aplicabile regulile de la vanzare-cumparare cu luarea in considerare a unor exceptii prevazute de art.1407, 1408 Cod Civil.

SUPRAFATA CONSTRUITA DESFASURATA – Este suma suprafetelor utile ale incaperilor, logiilor, balcoanelor, precum si a cotei-parti din suprafetele partilor comune ale cladirilor (spalatorii, uscatorii, casa scarii, inclusiv anexele pentru colectarea, depozitarea si evacuarea deseurilor menajere, casa liftului etc.), la care se adauga suprafata aferenta peretilor interiori si exteriori ai locuintei. in cazul incalzirii cu combustibil solid, se adauga suprafata aferenta sobelor si cazanelor de baie. Nu sunt cuprinse suprafetele aferente boxelor de la subsol si ale garajelor care pot fi prevazute distinct.

SUPRAFATA TOTALA TEREN – Se defineste ca suprafata de teren care include suprafata pe care se realizeaza constructia, precum si suprafata de teren liber.

SUPRAFATA UTILA – Este suma tuturor suprafetelor incaperilor, fara a lua in considerare grosimea peretilor. Cuprinde: camera de zi, dormitoare, bai, WC, dus, bucatarie, spatii de depozitare si de circulatie din interiorul locuintei. Nu se includ: suprafata logiilor si a balcoanelor, pragurile, golurilor de usi, ale trecerilor cu deschideri pana la 1,00 m, nisele de radiatoare. in cazul locuintelor duplex, rampa nu se cuprinde in suprafata utila a locuintei.

UZUFRUCT – Drept real in temeiul caruia o persoana, numita uzufructuar, poate folosi un lucru care apartine altei persoane numita nudul proprietar si sa beneficieze si de foloasele bunului respectiv, sa-i culeaga roadele având insa obligatia de a conserva substanta proprietatii si la incetarea acestui drept sa restituie bunul proprietarului. Dreptul de uzufruct se dobândeste prin uzucapiune. Uzufructul este reglementat in cartea II, t. III, cap. I, art. 517 si urm. Codul civil.

VICII ASCUNSE – desemneaza in mod generic defectele sau deficientele calitative ale bunului vandut, inchiriat, sau ale lucrarilor executate, care, existand in momentul predarii bunului nu au fost cunoscute de catre dobanditor si nici nu puteau fi descoperite de el prin mijloacele obisnuite de verificare sau receptie si care fac ca bunul sa nu poata fi intrebuintat conform destinatiei sale ori ii micsoreaza posibilitatile de intrebuintare in asa masura incat se poate presupune ca dobanditorul nar fi contractat sau nar fi consimtit sa plateasca pretul contractual stabilit daca lar fi cunoscut.

Dictionar juridic imobiliar de ONE Real Estate Agency

19/12/2019 / de / în